Geamanul lui Toma: Ce se intampla cand tu nu esti la Biserica?

Hristos a Inviat! E iar Sarbatoarea Pastelui. Cei mai multi se grabesc acum sa raspunda pios, “Adevarat, a Inviat!” Prea putini mai sunt cei care vor raspunde cu “Am fost informat” sau “Nu stiu, nu l-am vazut!” Au trecut acele vremuri intunecoase. Multi insa dintre cei care se saluta reverentios de Paste n-au mai fost la Biserica de la Craciun. Sau de la Pastele trecut. Sau poate de la vreun eveniment personal: nunta, botez, inmormantare, etc. Participarea la Biserica a scazut vertiginous in ultimele decenii. A ajuns la nivele inspaimantatoare in Europa civilizata, iar America evlavioasa urmeaza acelasi curs. Bine ca centrul gravitational al crestinismului s-a mutat din emisfera nordica in cea sudica, unde Biserica creste rapid, iar participarea este masiva. Ilustrativ este faptul ca 2% din rusi participa la Biserica frecvent, dar 89% din Nigerieni o fac constant. Totusi, absenta de la Biserica nu este un fenomen nou. De fapt, la Prima Inviere, din 11 ucenici, unul a lipsit. 11, ca Iuda nu mai era. Toma este adesea etichetat ca Toma Necredinciosul cam pe nedrept. Mai bine ar merge Toma Absentul. Si sa nu uitam ca Toma se mai numea si Geamanul. Implicatia este a avea un geaman despre care nu stim nimic. Dar geamanul lui Toma sunt eu si tu cand absentam de la Biserica. Lipsim. Ne indoim. Cartim!

De ce trebuie sa participe crestinul frecvent la Biserica? Pentru ca altfel nu-i crestin!. Asta-i cam dura, dar adevarata. Putem da si niste motive mai generale. Unu, trebuie mergi la Biserica pentru ca este porunca lui Dumnezeu sa tinem ziua de odihna pentru trup si sa cultivam spiritul nostru. Doi, pentru ca Isus Christos a mers la Biserica. Nu pierdea ocazia sa fie ba la sinagoga, ba la la templu, dar intotdeauna cu familia lui spirituala. Trei, trebuie sa mergi la Biserica pentru ca este un exemplu bun de urmat pentru copiii tai si pentru cei din jur. Patru, s-ar putea sa te simti vinovat daca nu mergi. Cinci, este foarte important sa participi la Biserica pentru beneficiul tau personal. Lista ar putea continua, insa aici am vrut sa ajung. Care sunt beneficiile? Care este influenta? Ce inseamna absenta ta? Puneti intrebarea asta simpla: ce se intampla cand tu nu esti la Biserica? Vreau sa-ti dau cateva raspunsuri directe.

Pierzi oportunitati spirituale personale immense. Toma nu trebuia sa fie acolo pentru Isus. Christos nu avea nevoie de Toma. Toma avea nevoie de Isus. Cand vii la Biserica in primul rand vi pentru sufletul tau. Pentru beneficiul tau personal. Uite ce-a pierdut Toma: v. 22 “a suflat peste ei si le-a zis: Luati Duh!”. Scriptura nu ne mai spune ca Isus ar fi repetat aceasta dispensare de duh atunci cand Toma a fost present. Sufletul tau are nevoie sa vii sa te rogi cu fratii si surorile tale, sa canti cu ei, sa te rogi cu ei, sa asculti cu ei. Adevarul este ca ‘slujba de la care lipsesti, este slujba de care ai nevoie” cum spunea cineva.

Dezvolti obiceiuri lumesti, nespirituale. Te obisnuiesti sa nu participi. Uite, asta spune Biblia la Evrei 10:25 “Să nu părăsim adunarea noastră (Biserica noastra), cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atît mai mult, cu cît vedeţi că ziua se apropie”. Gasim scuze serioase sa nu venim, scuze care devin explicatii logice si apoi obiceiuri teribile. Lucrurile negative, obiceiurile rele pe care le avem nu le-am invatat cand am fost la Biserica, ci atunci cand nu am fost. Cand am fost in alta parte. Cine are vicii nu le-a invatat la Biserica. Oamenii nu invata sa bea, sa fumeze, sa se drogheze, sa barfeasca, sa curveasca, sa judece, sa injure in Biserica, ci in afara ei.

Devi o persoana negativista. Toma devine negativist, indoielnic, critic. El nu crede pana nu vede, pana nu pipae. Se indoieste de grup si se indoieste de Isus. Am descoperit adesea ca cei mai mari critici ai bisericii, a slujbelor, a activitatilor spirituale sunt tocmai cei care sunt absenti si nu se implica. Spun unii ca Biserica e moarta, slujbele seci, credinciosii sunt ipocriti, clericii sunt corupti. Imi sta pe limba intrebarea “Voi de unde stiti, ca n-ati mai fost de mult timp la Biserica?”

Cand nu participi, faci Lucrarea Domnului sa sufere. Slujirea este afectata. Trupul lui Christos are nevoie de tine. Fanfara are nevoie de tine, Corul are nevoie de tine. Grupul din care faci parte are nevoie de tine. Scoala duminicala are nevoie de tine, echipa de usierii are nevoie de tine. Biserica are nevoie de participarea ta fizica, vorba apostolului Pavel, “pentru indurarea lui Dumnezeu, sa aduceti trupurile voastre ca o jertfa vie, sfanta, placuta lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastra o slujba duhovniceasca (Romani 12:1)”. Nu fi cu noi doar in duh, sau pe internet, vino cu noi in trup. Vrem sa dam mana cu tine, sa te privim in ochi si sa ne rugam impreuna. Biserica are nevoie de implicarea ta spirituala si chiar de sprijinul tau financiar. In plus, absenta ta ne demoralizeaza. Ne pare rau ca nu esti cu noi si ne intrebam ce ti-am gresit. Ce-am putea sa facem sa sa-ti recastigam increderea. Chiar mai grav, absenteismul de la Biserica este molipsitor. Mai sunt si alti care o sa-ti urmeze curand exemplul. Daca tu nu vii de ce sa vina si ei. Cand nu esti aici, Trupul lui Christos sufera!

In final, cand nu partici frecvent la Biserica, esti in pericol sa cazi de la Credinta. Sa devi un apostat. Te racesti, devi caldicel. Te stingi, moare totul in tine. Nu te mai umpli de Duh. Nu te mai rogi, nu mai poti canta. Nu mai ai gandire spirituala. Nu te mai mustra constiinta si traiesti in izolare spirituala cu identitatea si asigurarea falsa ca esti si tu crestin. Traiesti ca lumea, dar esti crestin. Devi astfel o statistica a Crestinismului nominal. Ai numele, dar nu si practica. Si asta e drama Crestinismului: e plin de crestini apostati, de neo-pagani crestini. Nu vrem sa ti se intample asta. De aceea, te asteptam la Biserica din nou. Vrem sa dam mana cu tine, sa-ti dam o imbratisare. Sa ne rugam si sa cantam impreuna. Sa ascultam evanghelia, si de ce nu, sa frangem painea impreuna. Ne lipsesti tare mult. Fara tine suntem mai slabi si mai saraci spiritual. Toma a invatat lectia. A stiut ca atunci cand se aduna credinciosii, vine si Isus. Si El nu vine cu mana goala, Ne da pace, bucurie, Duh Sfant si har. E vremea sa mergi la Biserica! Adevarat, A Inviat!

 

Gloria Unui Stergar

Sarbatoarea Pastelui este o sarbatoare sobra si profunda, o sarbatoare care ar trebui sa ne faca mai reflectivi, mai meditativi. E greu insa sa fim meditativi intr-o perioada cand traim intr-o lume virtuala unde suntem bombardati cu informatii, cu imagini, cu notificari continue si cu “like-uri” care ne spun cat de populari suntem. Exista o goana dupa popularitate, dupa glorie, o glorie falsa si desarta.

Din acest univers social si virtual, e sanatos sa ne intoarcem in universul biblic ca sa ne tratam de “socialita”.

Exista un episod in Evanghelia dupa Ioan care este intotdeuna proaspat si surprinzator. Contextual, Evanghelia dupa Ioan este divizata in doua parti majore:

1. Cartea Semnelor – capitolele 1-12, capitole ce consemneaza sapte semne facute de Mantuitor
2. Cartea Gloriei – capitolele 13-21, unde descoperin ca gloria este realizata prin suferinta, asa cum poetic surprinde acest aspect unul din cantecele clasice, “drumul slavei trece si pe la cruce.”

Interesant este faptul ca apostolul Ioan este autorul care vorbeste foarte mult despre glorie. Bunaoara, in evanghelie cuvantul glorie si derivatele sale apare de 42 de ori , iar in cartea Apocalipsa, apare de 19 ori pentru un total de 61 de ori.

Cartea gloriei incepe cu pasaj care-l prezinta pe Isus si un stergar. Aici incepe drumul gloriei, cu gloria unui stergar.

Ce poti face cu un stergar, un prosop? In general, stergarul este un simbol al umilintei, este un simbol al esecului, este simbolul renuntarii.

Stergarul este folosit adesea in ring, cand doi boxeri concureaza in ring: unul este foarte tare si-l nauceste pe celalalt, care nu mai are nici o replica. Lovitura dupa lovitura, durere, arcada sparta, sange. Celalalt loveste fara mila, gata sa-l omoare in bataie. Singura sansa pentru a-l opri este sa renunte, sa se declare invins. Cum sa faca asta? Cineva arunca prosopul, stergarul. E invins, dar a scapat cu viata. Dar si cu rusinea esecului. Prosopul acesta este un simbol al esecului, al renuntarii.

Cum devine stergarul esecului stergarul gloriei? Ce-a facut Isus?

In primul rand, cu stergarul, Isus se asigura pe sine (v. 4). Isus i-a invatat cum sa se asigure. Isus a luat stergarul… de la inceputul lucrarii, Satan i-a spus “Arunca prosopul!” “Daca esti fiul lui Dumnezeu, arunca-te jos! (Matei 4:6).  Satan i-a aratat gloria lumii.  “toate aceste lucruri ti le voi da tie, daca te vei arunca cu fata la pamant si te vei inchina mie.” Arunca stergarul!! Renunta! Va fi prea greu si prea dureros pentru tine. Isus stie deja toata suferinta: vanzare, lepadarea, batjocurile, cununa de spini, biciul cu scorpioane, crucea, piroanele, arsita, setea, moartea, mormantul. Diavolul suiera demonic: “Arunca prosopul!”. Isus a luat stergarul… Ce o sa faca cu stergarul? O sa-l arunce? Isus s-a incins cu el. S-a asigurat pe sine. A stiut ca a venit ceasul. Acesta-i momentul tau, momentul dificil. “Tatal stie ce se intampla. Eu stiu cine sunt si de ce am venit. Nu arunc prosopul! Dar ma incing cu el. Ma asigur pe mine insumi”

Poate ca esti azi intr-o situatie similara. Ai luat prosopul si esti gata sa-l arunci. Esti gata sa te dai batut, sa renunti, poate la familia ta, la o prietenie, la o relatie, la businesul tau, la lucrarea pe care o faci. Satan te incurajeaza: renunta! O sa pierzi. E vremea sa te incurajezi. Tata stie ca esti in situatia asta si nu vei pierde! Nu arunca prosopul!

In al doilea rand, Isus, prin gestul lui, exprima iubire. Isus ii invata cum sa iubeasca. A luat prosopul si dintr-o data i-a vazut pe cei din jurul lui. L-a vazut pe Petru. Laudaros si curand lepadat. L-a iubit pana la capat. L-a vazut pe Iuda. “Ma va vinde”. Cu treizeci de arginti. Fiindca-l iubea, l-a iubit pana la capat. L-a vazut pe Toma. “El nu o sa  creada. I-l voi iubi pana la capat.” Stergarul era un simbol al acelei iubiri care merge pana la capat. si pentru cei pe care-i iubesti faci orice. Te sacrifici, infrunti rusinea, slujesti, le cureti mizeria, le ierti gresellile si esti gata sa mori pentru ei.

Nu o sa-i iubeasca partial, iubirea lui nu se schimba. Nu o sa-i iubeasca temporar. Nu o sa-i iubeasca superficial, ci radical. Pana la capat. S-a uitat la chipul fiecaruia si cu stergarul in mana, spalandu-le picioarele,  le-a spus va iubesc pana la capat. Ce demonstratie de glorie. Asta da “like”!

Pe 14 decembrie, 2012, Adam Lanza, un tanar a omorat 26 de persoane prin impuscare in oraselul Newtown, CT., o drama incredibila pentru America. Tatal lui a ramas tacut pentru mult timp. In primul interviu pe care l-a dat a spus ar fi vrut ca fiul lui sa nu se fi nascut. ca a devenit un monstru. Mi-am pus atunci intrebarea: daca tatal lui i-l iubea pe Adam pana la capat, pe mama lui si pe familia si nu divorta si nu-i abandona, s-ar fi intamplat acest lucru? I-a dat bani, dar nu i-a dat dragoste. A luat stergarul si in loc sa demonstreze iubirea lui, l- a aruncat. La fel s-a intamplat cu alti tineri care au devenit confuzi, neiubiti si violenti. Unul din motivele pentru care Nikolas Cruz a impuscat 17 tineri la scoala in Florida, a fost faptul ca cineva a aruncat stergarul.

In al treilea rand, Isus, prin acest act surprinzator, le ofera iertare. Isus ii invata cum sa se ierte. Stergarul acesta este un simbol al iertarii. Petru refuza gestul lui Isus. “Petre, daca nu te spal eu, nu vei avea parte deloc cu mine” e un moment crucial. Isus stie ca in curand Petru o sa se lepede de el. Isus i-a prosopul si in loc sa renunte la Petru, ii spala picioarele. I-l iarta. Isus vrea sa-i recupereze. Ne invata sa-i recuperam pe cei care au gresit, care s-au ratacit, care au cazut.

Subiectul acesta este foarte important. E o satisfactie uriasa sa poti recupera pe cineva. Sa vezi un fiu risipitor ca se introarce acasa, ca un cuplu se impaca, ca un pacatos primeste iertarea. Iuda 23 spune clar, “cautati sa mantuiti pe unii, smulgandu-i din foc!” 1 Petru 4:8 subliniaza acelasi act: “mai presus de toate, sa aveti o dragoste fierbinte unii pentru altii, caci dragostea acopera o sumedenie de pacate”.

Isus is trateaza regeste. Isus ii invata cum sa se trateze unul pe altul. “Intelegeti voi ce v-am facut eu?” “Da, ne-ai spalat picioarele.” “Da, v-am spalat picioarele, dar am facut mai mult decat atat. V-am tratat regeste. Mai bine decat meritati. V-am iubit pana la capat si nu am renuntat la voi. N-am aruncat prosopul.”

E atat de usor sa renuntam la cei care au gresit, la cei care sunt pe muchie, pe val, pe marginea prapastiei. La cei care deja aluneca pe panta pacatului si a deziluziei. E asa de usor sa traim in neieratare cu resentimentele si deziluiziile noastre. Sa ne plangem de mila si sa murmuram non-stop. E atat de usor sa renuntam la visele noastre, la aspiratiile spirituale, la destinul pe care l-a desenat Dumnezeu, la Prietenii si oamenii din viata noastra, uneori chiar la familia noastra, la chemarea si lucrarea pe care o facem.

Isus a luat stergarul… si s-a asigurat, a iubit si a iertat. A transformat rusinea stergarului in gloria slujirii.

Indiferent in ce situatie te afli, intrebarea este: ce o sa faci cu stergarul? E in mainile tale! O sa-l arunci? Sau o sa-l folosesti pentru gloria lui Dumnezeu? Gloria invierii, este precedata de gloria stergarului.

De pe campul de misiune din Peru

Va salut cu multa dragoste din Peru.

Dupa cum stiti am petrecut un timp in Romania, unde am avut un timp binecuvantat cu familia mea dar si cu foarte multi oameni care nu il cunosc pe Dumnezeu.

De asemenea, m-am ocupat si de sanatate. Cele mai mari probleme le-am intampinat in domeniul stomatologic, deoarece m-am intors cu o inflamare grava a danturii.

(Anul trecut am fost la dentist intr un oras mic la marginea junglei, in care igiena lasa mult de dorit)

Asa ca pe toata perioada cat am stat acasa a trebuit sa urmez un tratament si sa imi schimb total lucrarea care am avut o inainte. De aceea, ii multumesc lui Dumnezeu pentru ca am ajuns la timp la dentist si pentru ca am avut timp sa rezolv aceasta problema.

Acestea fiind implinite, am fost gata sa ma intorc pe noul camp de lucru, care este in alta zona  din Peru. Se numeste Madre de Dios.

Pentru ca este un nou an si o noua locatie am fost foarte ocupata cu inoirea vizei de rezidenta si cu alte lucruri legate de noua lucrare.

Acest camp nou de lucru se imparte in doua:

1. Pregatirea terenului pentru începerea unor cursuri in orasul Puerto Maldonado a misiunii Omnis Terra.

Orasul Puerto Maldonado  este capitala departamentului  Madre de Dios – regiunea Tambopata care are aproximativ 90.000 locuitori .

In calatoriile noastre, in aceasta zona, Dumnezeu ne-a condus pasii spre biserica evanghelica, Pact Etern din acest oras. Este o  biserica de aprox 400 membri, care doreste sa se implice in misiune. Am cunoscut aici pe pastorul Carlos Gonzales Beyuma si pe sotia sa Justina. Am impartasit cu ei despre lucrarea pe care o facem in Lisboa si au intrebat daca nu putem face asta si aici in Puerto. Ei fac parte dintr-o asociatie evanghelica, Maranata, care cuprinde 12 biserici. Pastorul Carlo, fiind viceprededinte. Mi-a spus ca ar putea aduna bisericile pentru cursuri si ca ar fi mare nevoie de motivare si initiere in lucrarea de misiune. Auzind despre aceste lucruri, un alt pastor din Cusco, m-a sunat si a intrebat daca putem merge cu cursurile si in bisericile lor.

2. A doua parte, se va desfasura cu ajutorul Domnului in comunitatea Monte Salvado. Locul despre care mi-a vorbit Domnul in urma cu 3 ani.

Aceasta comunitate este pe Riul Piedra in departamentul Madre de Dios. In ultima calatorie despre care v-am scris, anul trecut, am fost cu fr. Pastor Jose Trigoso care ne-a fost si ghid. El are 78 de ani si a fost pastorul celor din sat. A fost si profesor aici timp de 16 ani. Acum, de cativa ani, locuieste in oras impreuna cu sotia sa avand grija de nepoti.

De aceea, biserica din sat este in paragina. Din pacate nu numai constructia din lemn, ci și din punct de vedere spiritual.

Batranul pastor, sotia sa si cativa oameni din sat, m-au rugat tare mult sa ma intorc acolo.

Dorinta de a locui in aceast sat are mai multe motive:

1. Pentru ca cei din sat cunosc dialectul Yne.

Este limba vorbita de Tribul Masco Piro, care se estimeaza la un total de 3000 de persoane, ba chiar mai mult , acesta etnie intinzadu se pana in Brazilia.

Acest trib este necontactat inca, traind  izolati in jungla.

Pe langa acest sat Monte Salvado, traieste unul dintre cele mai mari grupuri Masco Piro, cam 400 de persoane. Acestia sunt monitorizati de postul de control din sat care supravegheaza toata zona.

In ultima calatorie, i-am auzit dar nu i-am vazut. Inainte cu cateva ore sa ajungem noi in satul vecin Puerto Nuevo, Los Mascos , au iesit din padure apropiindu-se de sat. Atunci satenii s-au speriat foarte tare si au facut o bariera de foc la o oarecare distanta de sat. Astfel au ramas in jungla la o distanta de cateva sute de metri.

Nu ii vedeam , dar le auzeam strigatele. Isi doresc sa iasa din jungla dar nu sunt lasati de autoritati si nici acceptati de comunitate.

2. Pentru ca  mi-au cerut ajutorul si m-au rugat sa ma intorc acolo pentru a-i invata cuvântul lui Dumnezeu.
3. Un alt motiv este ca Dumnezeu mi-a vorbit personal despre aceasta zona si acest sat inca de acum 3 ani.
4. Nevoaia urgenta  de cuvântul lui Dumnezeu in aceasta zona.
5.  Credinta, ca dupa ce vor fi nascuti din nou, cei din comunitate ii vor accepta si evangheliza pe cei ‘salbatici’ devenind misionari la rândul lor.

Pe langa acest sat mai sunt alte 2 comunitati la distante de cate 2- 3 ore care nu au biserici.

Deci cu ajutorul Domnului, voi pleca  in jungla peste cateva zile, cu scopul de-a onora chemarea pe care am primit o pentru triburi

– de a pune in practica promisiunile Domnului Isus,  – mijlocire în rugăciune, evanghelizare și ucenicizare.

Si cum Domnul nostru, este credincios in chemarea Lui, mi-a dat harul sa ma întâlnesc in oras, cu aproape jumatate din oamenii comunitatii.. Nu este un lucru simplu deoarece pana in oras trebuie sa calatoreasca 4 zile pe rau.  Aveau  intalnire cu autoritatile, pentru realegerea anuala a conducerii satului.  Spre surprinderea mea, cand au aflat, ca am ajuns in oras, m-au chemat sa iau parte la întâlnirile lor.

Aici mi-au confirmat inca o data, dorinta lor de a-i  invata cuvântul lui Dumnezeu si de a locui  in sat.

In urma acestor lucruri, ma pregatesc pentru a pleca in sat impreuna cu ei.

Pentru aceasta, as vrea sa va cer ajutorul in rugaciune, pentru urmatoarele motiv:

– Protectie in calatorie

deoarece este un drum lung, obositor si periculos. Am putea scurta timpul, folosind motoare mai mari , dar acestea consuma foarte multa benzina. Asa ca v-om calatori  4 zile pe rau, inoptand  pe plaja, in corturi.

– calauzire si  revelatie divina,

–  ca Dumnezeu sa cerceteze oamenii din sat si din trib prin Duhul sau cel Sfant

să cunoasca dragostea lui Hristos care întrece orice cunoştinţă, ca să ajunga plini de toată plinătatea lui Dumnezeu, vestind mai departe mântuirea Lui.

– sanatate, putere si curaj in vestirea cuvântului.

– intelepciune, pricepere si cunostinta

– sa ridice mai multi mijlocitori si lucratori in aceasta lucrare.
Dragii mei frati si surori, va scriu aceste rinduri, cu multa bucurie, dragoste si multumire pentru tot ceea ce ati facut si faceti  in sustinerea mea pe campul de misiune.

Anul acesta se împlinesc 10 ani de când slujesc Domnului cu ajutorul si sprijinul vostru, financiar si in rugaciune. Voua va multumesc si Domnului ii dau Slava , pentru ca desii nu ne-am vazut la fata ati fost alaturi de mine in duh, la fel cum si eu am fost alaturi de voi.

Domnul sa va binecuvanteze si sa va rasplateasca .

Sper cu toata inima sa ne revedem.

Acestea planuri sunt facute  in urma multor rugaciuni. Dar oricum ar fi, eu le incredintez in mana Domnului rugandu-l pe EL, sa duca la indeplinire doar pe cele dupa voia Sa.

Deoarece voi fi in mijlocul junglei la distanta foarte mare de oras, nu voi avea posibilitatea sa va scriu foarte curând.

Fie ca Domnul sa binecuvanteze fiecare familie, frate si sora din biserica noastra.

Cu multa dragoste si respect

Daniela

 

Christmas – A Tradition of Proclamation & Protest

We wish you a MERRY CHRISTMAS & A HAPPY NEW YEAR!

I was born during the full development of the communist regime in Romania. And from the early years of preschool the communist system worked methodically and dictatorially to erase any form of wonder and worship of the Creator. The Marxist atheism was the ideology de jour. Christian leaders were thrown in jails and anything related to Christianity was being erased. Churches were persecuted and isolated, buildings demolished and Christians were slandered and oppressed. We were prevented to gather publicly. Christmas became the Winter holiday, Santa became Snowman and the beautiful carols were replaced with absurd patriotic songs in awe of communism and its supreme leader. In a way, I feel that here in United States we are repeating that dark and scary nightmare before our eyes.
In spite of the persecution and hardship Christians did not give up on Christmas and especially on Christ. In fact, we took one of the ancient Christmas Romanian traditions, that is caroling on Christmas Eve, and transformed it into an evangelization opportunity and also, a form of protest. Actually, Christmas became the only opportunity of public evangelization in communist Romania. Therefore, we were making the Christmas the most important event. We were preparing special songs and from the little we had we were taking gifts to people that lacked everything. Christmas was a gospel invasion season. Groups of Christians, especially young ones, were singing carols and sharing the gospel in public markets, in hospitals, on trains, buses and subways. In most cities, the communist regime demolished houses and built ugly concrete building for public housing where families were living in dire conditions, many times in dark without power and hot water for showering. At Christmas, large choirs of Christians were going caroling in these places sharing the warmth and love of Christ. We were also taking gifts to their children. Hundreds and thousands of people were receiving Christ across the nation during the Christmas season. Even though the tradition was to carol on Christmas Eve, we subverted that, by doing it the next few nights and many times in the days leading to the holiday.

This Christmas tradition also became a form of protest against a tyrannical and godless system. However hard they tried to stop this, communists were not able to. In every small village and every large town thousands and thousands of Christians were refusing to stand down and they pledged their allegiance to a higher authority than the supreme leader, to the King of Kings and Lord of Lords, Jesus.
And it so fitting that the Communist regime fell in Romania in 1989 during the Christmas season. It all started at a church with hundreds of Christians caroling and singing songs to the King. It was the spark that ignited a fire that burned down and melted the edifice of one of the most tyrannical regimes in history. As Christ was lifted up, Communism was crushingly coming down. It all started with a Christmas tradition.
Now back in United States, our community still practices this ancient tradition. I am happy to see young people preparing and then singing carols in public places, in hospitals, on trains, assisted living facilities and even prisons. Year after year hundreds of young Americans of Romanian descent take the love of Christ thorough caroling and service to the “least of these” across Chicagoland. It is not just a way to have fun on Christmas eve, but it is a fun way for the young generation to proclaim the gospel and, perhaps to protest the culture which is crossing out Christ from Christmas.

8 OCTOMBRIE, 2017- O DUBLA SARBATOARE A BISERCII PHILADELPHIA

Author: Utu Tomuta

http://misiuneagenesis.org/8-octombrie-2017-o-dubla-sarbatoare-a-bisercii-philadelphia/

– October 11, 2017October 11, 2017

Ziua de 8 Octombrie, 2017 a fost o  zi cu o dubla semnificatie pentru biserica Philadelphia. O zi in care zece persoane au declarat inaintea lui Dumnezeu si intregii biserici ca s-au hotarat sa-si predea viata Domnului Isus Hristos; o zi pe care cerul a celebrat-o pentru marturia celor intrati in apa botezului. In aceeasi zi ne-am bucurat sa sarbatorim si cei 16 ANI DE CONDUCERE SPIRITUALA A PASTORULUI FLORIN T. CIMPEAN la Biserica Philadelphia din Chicago.

Saisprezece ani de conducere spirituala pot fi ani multi sau putini; pot fi o mare binecuvantare sau pot fi ceva pentru care abia sa astepti sa vina vremea pensionarii.Totul depinde de chemarea pe care o ai si de modul in care accepti calauzirea lui Dumnezeu.

Generalul Eisenhower dorind sa demonstreze care este arta conducerii, a luat o franghie, a pus-o pe o masa si a zis: “Trageti aceasta franghie si ea o sa va urmeze pretutindeni. Impingeti-o si si ea nu va mai urma nici o directie!”  Ceva  asemanator este si cu conducerea bisericii. Ea are nevoie sa urmeze o persoana care o conduce prin puterea exemplului personal. Oamenii nu trebuie fortati ca sa te urmeze. Ei trebuie intelesi, iubiti, ajutati si de asemenea trebuie sa le slujesti.

Ca si slujitor al bisericii si al misiunii Genesis, am bucuria sa-mi exprim multumirea fata de Dumnezeu pentru acesti ani in care ai fost randuit sa slujesti atat bisericii, cat si in lucrarea de misiune raspandita pana la marginile lumii.

Multumim pentru dedicatie permanenta! Multumim pentru slujirea fara precedent!

Ne alaturam celor ce iti doresc din adancul sufletului multa binecuvantare si mult progres in      lucarea de slujire a bisericii Philadelphia!!!

       Fie ca anii care vor veni, sa fie ani plini de binecuvantare atat pentru tine, cat si pentru biserica Philadelphia unde esti chemat sa slujesti!!!

LA MULTI ANI FERICITI!!

Cu toata consideratia,

Rev. Ilie U. Tomuta

Dir. Misiunea Genesis

 

 

---

 

Florin Cimpean – 16 ani la Philadelphia

Pastorul Senior Florin Cimpean a implinit 16 ani la Biserica Philadelphia din Chicago. Sub conducerea sa, Biserica a devenit o biserica tanara si vibranta, punand accent pe evanghelizare, acordand atentie rugaciunii si inchinarii, puternic implicata in misiune si avand o doctrina sanatoasa. Secretul acestui succes este rezultatul unor calitati de lider innascute si dublate de o munca intensa si sustinuta. Iata cateva explicatii ale succesului:

• Calitati de lider materializate prin capacitatea de a coordona si colabora cu diverse grupuri de slujire din Biserica Philadelphia: Scoala Duminicala, Tineret, Cor, Fanfara, Formatii de Inchinare, Grupuri de Misiune, Comitet si Slujitori Ordinati.
• Predicare sustinuta si sistematica a Evangheliei, structurata pe teme anuale si avand o teologie si doctrina sanatoasa.
• Grija pastorala fata de toti membrii bisericii, manifestand empatie fata de suferintele oamenilor si materializata prin vizite la bolnavi (acasa sau la spital), practicarea rugaciunii si ungerii cu undelemn a celor in suferinta.
• Continua preocupare fata de promovarea si ridicarea de noi lideri si slujitori in biserica Philadelphia, care sa poata continua activitatea bisericii in dramaticele si dificilele timpuri din secolul douazeci si unu.
• Puternica abordare a mandatului marii trimiteri prin misiuni pe termen lung sau pe termen scurt prin Genesis, Omnis Tera si Discover Your Mission.
• Accent pe rugaciune si lucrarea Duhului Sfant prin program saptamanal de rugaciune, staruinte dupa Botezul cu Duhul Sfant si frecvente rugaciuni pentru bolnavi si nevoile bisericii

Pavel Bochian  

Pastor Asistent al bisericii Philadelphia

---

I congratulate Pastor Florin Cimpean on 16 years of successful pastorate of the Philadelphia Romanian Church of God in Chicago. Faithfulness and consistency are keys to successful pastoral ministry and that has been seen in Pastor Florin’s tenure at Philadelphia.  He has gathered and built a team and has lead with confidence and vision.  He is a great example and has been distinguished in the Church of God as a leader.  Certainly, the best is yet to come as he continues to lead the incredible Philadelphia congregation forward in kingdom building.  In the times of testing, he has stayed the course and I’m confident that the race will continue into the harvest.

Dr. Tony P. Lane

Administrative Bishop – Church of God Romanian Territory

---

Multe, multe multumiri din partea intregului departament muzical al bisericii Philadelphia, pentru saisprezece ani de slujire dedicata!!!

Ghita Tise

Dir. Departamentul Muzical

---

Fratele Florin Cimpean, Pastor care face un impact in Biserica Philadelphia. Pastor iubit de copii, Pastor cu o viziune clara privind tanara generatie a bisericii de azi si de maine. Un pastor carea  are dorinta sa vada biserica crescand nu numai in numar dar si in calitate, si intelege ca acest lucru se poate realiza doar cand investesti in tineri si copii.

Pastorul care vrea copii sa simta ca biserica nu este doar a celor adulti ci ca ea apartine si copiilor. Este Pastorul care promoveaza si incurajeaza tabere, excursii, si conventii pentru copii si se ingrijeste sa fie fonduri suficiente pentru orice avem nevoie la scoala Duminicala. Faptul ca el cunoaste pe fiecare copil din biserica inseamna mult pentru ei ca si copii si parintii lor.

Frate Florin, te iubim si esti un exemplu pentru noi si copiii nostrii!!!!

Radu Zdrentan

Dir. Scoala Duminicala  

Va prezentam si un colaj de imagini de la aceasta sarbatoare speciala si binecuvantam pe toti care au participat la acest eveniment deosebit!

8 Octombrie 2017- Botez Nou Testamental

Dupa 25 de ani: Cand Utopia devine Viziune

In urma cu 25 de ani, aveam 22 de ani, eram student la Institutul Teologic Penticostal si eram proaspat casatorit. Eram plin de energie, optimism si vise. Era insa o perioada involburata si tumultuoasa pentru Romania, proaspat iesita din tunelul intunecat al comunismului. Erau framantari politice, invazii cu mineri si slogane care au ramas in istorie ca “Noi muncim, nu gandim” si “Noi nu ne vindem tara!” Dintr-o data libertatea a devenit ceva fascinant si in acelasi timp periculos. Romania era invadata de idei, de produse, de ajutoare, de mizerii si neputinta politica, dar si organizatii religioase, evanghelisti si misionari. Veneau multi in recunoastere sau din curiozitatea pentru a descoperi cum arata o Biserica tocmai iesita din decenii de opresiune si de camuflare fortata dupa cortina de fier. Saracia era lucie si resursele infime, dar din infernul communist aparea o Biserica numeroasa cu un sistem de organizare care imita structurile si stilurile de conducere comuniste. Strainii au descoperit un vast camp de misiune. Veneau tirurile pline de lucururi de second hand si plecau pozele cu conditiiile vitrege din Romania care stimulau compasiunea si generozitarea celor din vest. Evanghelizarile si cruciadele erau in trend, oamenii veneau cu miile sa vada si sa auda americanii care, in sfarsit, au venit dupa o intarziere de o jumatate de secol. Romania arata intr-adevar ca un imens camp de Misiune, o tara care absoarbe rapid resursele care vin din afara, o tara care primeste ajutoarele , banii, resursele si evanghelistii din afara, atata timp cat nu vin cu mana goala. 

Era o perioada de confuzie, dar in acelasi timp de efuziune, de optimism, de dorinta de a schimba si revolutiona Romania ireversibil. Se ridica o noua generatie care va face Biserica din Romania sa conteze in noua Romanie democratica. In tot ce se facea, parca era o doza de inocenta, naivitate, credulitate si patriotism infantil.

Imi amintesc perfect. Eram un tanar rebel, cu ambitii revolutionare, cu viziune cutezatoare si cu siguranta indestructibila a chemarii divine. Era in toamna anului 1992. Eram student in anul III si lucram part-time ca secretar al Seminarului, cand rectorul de atunci, pastorul Trandafir Sandru m-a trimis la aeroport sa mai astept un american. Ne-am dezmeticit, era inflatie de americani. L-am intrebat intr-o doara “Ce fac cu el…, cu americanul?” “Faci ce vrei!” mi-a zis transant. Asa am facut. I-am luat de la aeroport (ca era impreuna cu sotia) si i-am dus acasa la noi in apartamentul intunecos pe care-l inchiriasem si le-am servit prima mancare autentic romaneasca, mamaliga cu branza. Cuplul acesta simpatic, volubil si ciudat era Cameron si Marvel Wilson. Printre dumicati de mamaliga cu telemea din piata mi-a spus clar, fara echivoc care este chemarea lui in Romania: sa trezeasca uriasul adormit pentru misiunea mondiala. Pe masura ce ascultam, imaginea primea un contur socant, neasteptat, dar fascinant si clar. Biserica penticostala din Romania este cea mai mare din Europa. Este un urias adormit care are potentialul de a deveni o Biserica ce trimite misionari. “Trimite unde?” am intrebat, “in Oltenia, in Dobrogea, unde?” “Pana la marginile indepartate ale pamantului”, mi-a spus. “O utopie” mi-am zis. Timp de 3 saptamani am calatorit cu ei in jurul Romaniei ascultand la acea poveste de zeci ori. Si de zeci de ori am auzit raspunsul direct sau subinteles “Utopie!” “Care sunt argumentele?” l-am intrebat. Le-a enumerate fara ezitare: pozitia geografica strategica a Romaniei, distribuirea diasporei romane, dimensiunea numerica a bisericii penticostale, capacitatea de-a indura dificultati mari si de a trai cu putine resurse dupa 50 de ani de privatiuni comuniste, educatia si capacitatea lingvistica a romanilor si, evident, planul lui Dumnezeu. “Am un vis” spunea Cameron, “ca zeci de misionari romani, chiar sute, vor pleca pana la marginile pamantului sa duca evanghelia, sprijiniti financiar in totalitate de Biserica romana.” Erau un vis a unui visator cu ochii deschisi.

Anul acesta am participat la ultima conferinta de misiune RoMisCon (fondata de Cameron) unde am avut ca niciodata sentimentul ca visul devine realitate, ca visul, UTOPIA de fapt devine o VIZIUNE. Fostul urias adormit este acum trezit de chemarea misiunii, de strigatul disperat al constiintei celor ce n-au auzit de Christos. Zeci de misionari slujesc in zone strategice si zone periculoase. Tineri extrem de pregatiti slujesc in jurul lumii, iar altii se pregatesc pentru a deveni misionari de cariera. Bisericile mari si mici isi deschid inima si incep sa viseze Visul lui Dumnezeu pentru umanitate. Organizatii misionare isi unesc eforturile cu scopul misiunii mondiale. Resursele financiare incep sa curga insotite de binecuvantari. Biserica Penticostala devine o Biserica care trimite misionari. Exista o efervescenta, un tempo, o directie, cred, ireversibila. Cand Biserica binecuvinteaza prin Misiune, Romania va experimenta un nou sezon de binecuvantare, de transformare. Pentru mine, e clar, ca dupa 25 de ani, Utopia devine Viziune.

Dumnezeu Promite si …Produce!

E imposibil sa traim fara promisiuni, deoarece promisiunile sunt combustibil indispensabil pentru speranta umana. Ce este de fapt o Promisiune? Mai intai este o declaratie de intentie de a realiza ceva pozitiv. Este opusul amenintarii care exprima o intentie de a face ceva negativ. Promisiunea este de asemenea o asigurare ca un anumit lucru se va intampla in viitor. Este deci, o infuzie de speranta care  ilumineaza orizontul aspiratiilor umane. Nu in ultimul rand, o promisiune este un juramant, o declaratie legala care implica responsabilitatea celui ce promite. Cuvantul “Promit” este incarcat cu putere semantica si pragmatica. Este un cuvant pe care-l folosim adesea. E pe buzele mirilor care-si unesc destinele, in gura parintilor care-si incurajeaza copiii, pe limba copiilor care-si cuceresc parintii, in vocea oamenilor de afaceri care anticipeaza profitul, in gura liderilor religiosi care apeleaza la inimile oamenilor, a sportivilor si artistilor care aprind imaginatia fanilor si a politicienilor care manipuleaza naivitatea alegatorilor. Toti am facut promisiuni si toti am incalcat promisiuni. Fiecare promisiune incalcata este un atentat la speranta. Promisiunile incalcate produc dezamagire, indoiala, neincredere, durere, tradare, vinovatie si regrete.

Traim parca in societatea promisiunilor incalcate. Politicienii ne trateaza cu cinism. Una promit si alta fac. Rata divortului este in expansiune deoarece promisiunile nu mai au valoarea unui legamant. America, statele si municipalitatile sunt ingropate in datorii insurmontabile pentru ca s-au facut promisiuni false, fara baza in realitate. Religia alimenteaza setea de speranta si semnificatie a oamenilor cu promisiuni ireale. Promisiuni incalcate peste tot.

Trebuie sa marturisesc ca eu insumi n-am inplinit promisiuni pe care le-am facut cu superficialitate sau din mandrie. De fapt, nu stiu nici un om care sa-si fi tinut toate promisiunile. Niciunul macar! Promisiuni neimplinite, sperante naruite!

Totusi, pe cand era sa disper, mi-am amintit de o persoana care isi tine toate promisiunile. Toate! Mii de promisiuni implinite la timp, cu exactitate. Mi se lumineaza fata. Zambesc. Ochii mi se umplu de speranta. Da, Dumnezeu isi implineste toate toate promisiunile. In Biblie sunt mii de promisiuni. E greu de spus cate exact, dar cert este ca pentru fiecare zi, exista cel putin o promisiune divina care devine o infuzie de speranta.

Recent, am studiat un pasaj din mirabila Epistola catre Evrei. Mai exact capitolul 6, pericopa finala (versetele 10-20). Aici am redescoperit secretul promisiunilor lui Dumnezeu. Pe ce se bazeaza promisiunile lui Dumnezeu? Nu e nevoie de prelegeri teologice pentru a complica lucrurile. O prezentare simpla si sumara este suficienta.

Promisiunile lui Dumnezeu se bazeaza pe Caracterul Lui. “Dumnezeu nu poate sa minta” enunta Scriptura. Aici este problema umanitatii. Toti suntem tentati de neadevar, prin comitere sau omitere. Este un lucru imposibil pentru Dumnezeu. E in caracterul lui perfect din care izvorasc promisiunile divine.

Promisiunile lui Dumnezeu se bazeaza pe Cuvantul lui Dumnezeu. Pe Dumnezeu i-l poti crede pe cuvant. Cu el n-ai nevoie de contracte scrise destept de cei mai buni avocati. Promisiunile lui nu au note de subsol invizibile. Din eternitate in eternitate Cuvantul lui este da si amin.

Promisiunile lui Dumnezeu se bazeaza pe Reputatia lui Dumnezeu. Reputatia lui Dumnezeu este Gloria lui. Experientele trecutului vorbesc despre posibilitatile viitorului. Dumnezeu are un record istoric impecabil, perfect. Promisiunile implinite sunt garantia implinirii promisiunilor lui.

Promisiunile lui Dumnezeu se bazeaza pe Dreptatea lui Dumnezeu. Exista o implicatie juridica in fiecare  promisiune divina. Biblia spune ca in suportul promisiunilor lui, “Dumnezeu a venit cu juramant”. Pentru Dumnezeu, fiecare promisiune este un jurmanat. Si un lucru e sigur, Dumnezeu nu comite sperjur.

Promisiunile lui Dumnezeu se bazeaza pe Bunatatea lui Dumnezeu. Pentru ca, in esenta, Dumnezeu este bun, el nu pronunta amenintari, ci promisiuni care sunt incarcate cu bunatate. E ceva incredibil de dulce si bun in fiecare promisiune divina.

Promisiunile lui Dumnezeu se bazeaza pe Puterea lui Dumnezeu. Stiti de ce uneori noi incalcam promisiunile facute? Pentru ca nu avem abilitatea de a le indeplini. Uneori promisiunile noastre sunt atat de nerealiste incat nu avem capacitatea intelectuala, abilitatea materiala, forta mentala si puterea volitionala pentru a le implini. La Dumnezeu nu exista promisiuni nerealiste. El detine “toata puterea in cer si pe pamant” pentru a implini orice promisiune.

Promisiunile lui Dumnezeu se bazeaza pe Fiul Sau, Isus Christos. El este cea mai mare promisiune. Christos este garantorul promisiunilor lui Dumnezeu. Promisiunile lui Dumnezeu nu se bazeaza pe meritele noastre, ci pe meritul lui Christos. Din acest fapt istoric si teologic vine linistea noastra existentiala in ce priveste promisiunile lui Dumnezeu.

In lumea asta disperata cu putem sa beneficiem de Promisiunile lui Dumnezeu? Din nou, in mod practic, va invit la patru pasi simpli:

1.     Cunoaste Promisiunile lui Dumnezeu. Cum le cunosti? Citeste Scriptura. Descopera frumusetea promisiunilor lui.

2.     Crede Promisiunile lui Dumnezeu. Nu este sufficient sa le cunosti mental, sa faci o lista de promisiuni pe care sa le pui pe usa frigiderului sau intru-un chenar pe perete. E important sa crezi. Atunci ele sunt activate.

3.     Consuma Promisiunile lui Dumnezeu. Cunoaste-le, crede-le si savureaza-le. Umpleti mintea si inima cu ele. Elimina promisiunile false din diferite domenii si inlocuiestel-e cu promisiunile lui Dumnezeu. Personal, am invatat ca in in fiecare zi sa gasesc o promisiune divina care sa devina motto-ul zilei. O promisiune ce devine muzica mintii si ritmul inimii. Promisiunile lui Dumnezeu sunt dulci, zemoase si grase, insa in acelasi perfect sanatoase. Te tin in forma spirituala, mentala, psihica si emotionala.

4.     Conteaza pe Promisiunile lui Dumnezeu. Poti conta pe ele! Asteapta-le! Daca intarzie, asteapta, se vor implini negresit. Asteptarea devine speranta si speranta anticipare, iar anticiparea se va consuma in implinirea promisiunilor.

Intr-o lume a promisiunilor incalcate, Promit ca “nu exista perna mai comfortabila decat promisiunile lui Dumnezeu” cum se exprima un autor necunoscut.