Un Blog despre spiritualitatea si etosul evanghelic

Archive for the ‘Uncategorized’ Category

De pe campul de misiune din Peru

Va salut cu multa dragoste din Peru.

Dupa cum stiti am petrecut un timp in Romania, unde am avut un timp binecuvantat cu familia mea dar si cu foarte multi oameni care nu il cunosc pe Dumnezeu.

De asemenea, m-am ocupat si de sanatate. Cele mai mari probleme le-am intampinat in domeniul stomatologic, deoarece m-am intors cu o inflamare grava a danturii.

(Anul trecut am fost la dentist intr un oras mic la marginea junglei, in care igiena lasa mult de dorit)

Asa ca pe toata perioada cat am stat acasa a trebuit sa urmez un tratament si sa imi schimb total lucrarea care am avut o inainte. De aceea, ii multumesc lui Dumnezeu pentru ca am ajuns la timp la dentist si pentru ca am avut timp sa rezolv aceasta problema.

Acestea fiind implinite, am fost gata sa ma intorc pe noul camp de lucru, care este in alta zona  din Peru. Se numeste Madre de Dios.

See the source image

Pentru ca este un nou an si o noua locatie am fost foarte ocupata cu inoirea vizei de rezidenta si cu alte lucruri legate de noua lucrare.

Acest camp nou de lucru se imparte in doua:

  1. Pregatirea terenului pentru începerea unor cursuri in orasul Puerto Maldonado a misiunii Omnis Terra.

Orasul Puerto Maldonado  este capitala departamentului  Madre de Dios – regiunea Tambopata care are aproximativ 90.000 locuitori .

In calatoriile noastre, in aceasta zona, Dumnezeu ne-a condus pasii spre biserica evanghelica, Pact Etern din acest oras. Este o  biserica de aprox 400 membri, care doreste sa se implice in misiune. Am cunoscut aici pe pastorul Carlos Gonzales Beyuma si pe sotia sa Justina. Am impartasit cu ei despre lucrarea pe care o facem in Lisboa si au intrebat daca nu putem face asta si aici in Puerto. Ei fac parte dintr-o asociatie evanghelica, Maranata, care cuprinde 12 biserici. Pastorul Carlo, fiind viceprededinte. Mi-a spus ca ar putea aduna bisericile pentru cursuri si ca ar fi mare nevoie de motivare si initiere in lucrarea de misiune. Auzind despre aceste lucruri, un alt pastor din Cusco, m-a sunat si a intrebat daca putem merge cu cursurile si in bisericile lor.

2. A doua parte, se va desfasura cu ajutorul Domnului in comunitatea Monte Salvado. Locul despre care mi-a vorbit Domnul in urma cu 3 ani.

Aceasta comunitate este pe Riul Piedra in departamentul Madre de Dios. In ultima calatorie despre care v-am scris, anul trecut, am fost cu fr. Pastor Jose Trigoso care ne-a fost si ghid. El are 78 de ani si a fost pastorul celor din sat. A fost si profesor aici timp de 16 ani. Acum, de cativa ani, locuieste in oras impreuna cu sotia sa avand grija de nepoti.

De aceea, biserica din sat este in paragina. Din pacate nu numai constructia din lemn, ci și din punct de vedere spiritual.

Batranul pastor, sotia sa si cativa oameni din sat, m-au rugat tare mult sa ma intorc acolo.

Dorinta de a locui in aceast sat are mai multe motive:

  1. Pentru ca cei din sat cunosc dialectul Yne.

Este limba vorbita de Tribul Masco Piro, care se estimeaza la un total de 3000 de persoane, ba chiar mai mult , acesta etnie intinzadu se pana in Brazilia.

Acest trib este necontactat inca, traind  izolati in jungla.

Pe langa acest sat Monte Salvado, traieste unul dintre cele mai mari grupuri Masco Piro, cam 400 de persoane. Acestia sunt monitorizati de postul de control din sat care supravegheaza toata zona.

In ultima calatorie, i-am auzit dar nu i-am vazut. Inainte cu cateva ore sa ajungem noi in satul vecin Puerto Nuevo, Los Mascos , au iesit din padure apropiindu-se de sat. Atunci satenii s-au speriat foarte tare si au facut o bariera de foc la o oarecare distanta de sat. Astfel au ramas in jungla la o distanta de cateva sute de metri.

Nu ii vedeam , dar le auzeam strigatele. Isi doresc sa iasa din jungla dar nu sunt lasati de autoritati si nici acceptati de comunitate.

  1. Pentru ca  mi-au cerut ajutorul si m-au rugat sa ma intorc acolo pentru a-i invata cuvântul lui Dumnezeu.
  2. Un alt motiv este ca Dumnezeu mi-a vorbit personal despre aceasta zona si acest sat inca de acum 3 ani.
  3. Nevoaia urgenta  de cuvântul lui Dumnezeu in aceasta zona.
  4.  Credinta, ca dupa ce vor fi nascuti din nou, cei din comunitate ii vor accepta si evangheliza pe cei ‘salbatici’ devenind misionari la rândul lor.

Pe langa acest sat mai sunt alte 2 comunitati la distante de cate 2- 3 ore care nu au biserici.

Deci cu ajutorul Domnului, voi pleca  in jungla peste cateva zile, cu scopul de-a onora chemarea pe care am primit o pentru triburi

– de a pune in practica promisiunile Domnului Isus,  – mijlocire în rugăciune, evanghelizare și ucenicizare.

Si cum Domnul nostru, este credincios in chemarea Lui, mi-a dat harul sa ma întâlnesc in oras, cu aproape jumatate din oamenii comunitatii.. Nu este un lucru simplu deoarece pana in oras trebuie sa calatoreasca 4 zile pe rau.  Aveau  intalnire cu autoritatile, pentru realegerea anuala a conducerii satului.  Spre surprinderea mea, cand au aflat, ca am ajuns in oras, m-au chemat sa iau parte la întâlnirile lor.

See the source image

Aici mi-au confirmat inca o data, dorinta lor de a-i  invata cuvântul lui Dumnezeu si de a locui  in sat.

In urma acestor lucruri, ma pregatesc pentru a pleca in sat impreuna cu ei.

Pentru aceasta, as vrea sa va cer ajutorul in rugaciune, pentru urmatoarele motiv:

– Protectie in calatorie

deoarece este un drum lung, obositor si periculos. Am putea scurta timpul, folosind motoare mai mari , dar acestea consuma foarte multa benzina. Asa ca v-om calatori  4 zile pe rau, inoptand  pe plaja, in corturi.

– calauzire si  revelatie divina,

–  ca Dumnezeu sa cerceteze oamenii din sat si din trib prin Duhul sau cel Sfant

să cunoasca dragostea lui Hristos care întrece orice cunoştinţă, ca să ajunga plini de toată plinătatea lui Dumnezeu, vestind mai departe mântuirea Lui.

– sanatate, putere si curaj in vestirea cuvântului.

– intelepciune, pricepere si cunostinta

– sa ridice mai multi mijlocitori si lucratori in aceasta lucrare.
Dragii mei frati si surori, va scriu aceste rinduri, cu multa bucurie, dragoste si multumire pentru tot ceea ce ati facut si faceti  in sustinerea mea pe campul de misiune.

Anul acesta se împlinesc 10 ani de când slujesc Domnului cu ajutorul si sprijinul vostru, financiar si in rugaciune. Voua va multumesc si Domnului ii dau Slava , pentru ca desii nu ne-am vazut la fata ati fost alaturi de mine in duh, la fel cum si eu am fost alaturi de voi.

Domnul sa va binecuvanteze si sa va rasplateasca .

Sper cu toata inima sa ne revedem.

Acestea planuri sunt facute  in urma multor rugaciuni. Dar oricum ar fi, eu le incredintez in mana Domnului rugandu-l pe EL, sa duca la indeplinire doar pe cele dupa voia Sa.

Deoarece voi fi in mijlocul junglei la distanta foarte mare de oras, nu voi avea posibilitatea sa va scriu foarte curând.

Fie ca Domnul sa binecuvanteze fiecare familie, frate si sora din biserica noastra.

Cu multa dragoste si respect

Daniela

 

Christmas – A Tradition of Proclamation & Protest

We wish you a MERRY CHRISTMAS & A HAPPY NEW YEAR!

I was born during the full development of the communist regime in Romania. And from the early years of preschool the communist system worked methodically and dictatorially to erase any form of wonder and worship of the Creator. The Marxist atheism was the ideology de jour. Christian leaders were thrown in jails and anything related to Christianity was being erased. Churches were persecuted and isolated, buildings demolished and Christians were slandered and oppressed. We were prevented to gather publicly. Christmas became the Winter holiday, Santa became Snowman and the beautiful carols were replaced with absurd patriotic songs in awe of communism and its supreme leader. In a way, I feel that here in United States we are repeating that dark and scary nightmare before our eyes.
In spite of the persecution and hardship Christians did not give up on Christmas and especially on Christ. In fact, we took one of the ancient Christmas Romanian traditions, that is caroling on Christmas Eve, and transformed it into an evangelization opportunity and also, a form of protest. Actually, Christmas became the only opportunity of public evangelization in communist Romania. Therefore, we were making the Christmas the most important event. We were preparing special songs and from the little we had we were taking gifts to people that lacked everything. Christmas was a gospel invasion season. Groups of Christians, especially young ones, were singing carols and sharing the gospel in public markets, in hospitals, on trains, buses and subways. In most cities, the communist regime demolished houses and built ugly concrete building for public housing where families were living in dire conditions, many times in dark without power and hot water for showering. At Christmas, large choirs of Christians were going caroling in these places sharing the warmth and love of Christ. We were also taking gifts to their children. Hundreds and thousands of people were receiving Christ across the nation during the Christmas season. Even though the tradition was to carol on Christmas Eve, we subverted that, by doing it the next few nights and many times in the days leading to the holiday.

This Christmas tradition also became a form of protest against a tyrannical and godless system. However hard they tried to stop this, communists were not able to. In every small village and every large town thousands and thousands of Christians were refusing to stand down and they pledged their allegiance to a higher authority than the supreme leader, to the King of Kings and Lord of Lords, Jesus.
And it so fitting that the Communist regime fell in Romania in 1989 during the Christmas season. It all started at a church with hundreds of Christians caroling and singing songs to the King. It was the spark that ignited a fire that burned down and melted the edifice of one of the most tyrannical regimes in history. As Christ was lifted up, Communism was crushingly coming down. It all started with a Christmas tradition.
Now back in United States, our community still practices this ancient tradition. I am happy to see young people preparing and then singing carols in public places, in hospitals, on trains, assisted living facilities and even prisons. Year after year hundreds of young Americans of Romanian descent take the love of Christ thorough caroling and service to the “least of these” across Chicagoland. It is not just a way to have fun on Christmas eve, but it is a fun way for the young generation to proclaim the gospel and, perhaps to protest the culture which is crossing out Christ from Christmas.

8 OCTOMBRIE, 2017- O DUBLA SARBATOARE A BISERCII PHILADELPHIA

8 OCTOMBRIE, 2017- O DUBLA SARBATOARE A BISERCII PHILADELPHIA

Author: Utu Tomuta

http://misiuneagenesis.org/8-octombrie-2017-o-dubla-sarbatoare-a-bisercii-philadelphia/

Ziua de 8 Octombrie, 2017 a fost o  zi cu o dubla semnificatie pentru biserica Philadelphia. O zi in care zece persoane au declarat inaintea lui Dumnezeu si intregii biserici ca s-au hotarat sa-si predea viata Domnului Isus Hristos; o zi pe care cerul a celebrat-o pentru marturia celor intrati in apa botezului. In aceeasi zi ne-am bucurat sa sarbatorim si cei 16 ANI DE CONDUCERE SPIRITUALA A PASTORULUI FLORIN T. CIMPEAN la Biserica Philadelphia din Chicago.

Saisprezece ani de conducere spirituala pot fi ani multi sau putini; pot fi o mare binecuvantare sau pot fi ceva pentru care abia sa astepti sa vina vremea pensionarii.Totul depinde de chemarea pe care o ai si de modul in care accepti calauzirea lui Dumnezeu.

Generalul Eisenhower dorind sa demonstreze care este arta conducerii, a luat o franghie, a pus-o pe o masa si a zis: “Trageti aceasta franghie si ea o sa va urmeze pretutindeni. Impingeti-o si si ea nu va mai urma nici o directie!”  Ceva  asemanator este si cu conducerea bisericii. Ea are nevoie sa urmeze o persoana care o conduce prin puterea exemplului personal. Oamenii nu trebuie fortati ca sa te urmeze. Ei trebuie intelesi, iubiti, ajutati si de asemenea trebuie sa le slujesti.

Ca si slujitor al bisericii si al misiunii Genesis, am bucuria sa-mi exprim multumirea fata de Dumnezeu pentru acesti ani in care ai fost randuit sa slujesti atat bisericii, cat si in lucrarea de misiune raspandita pana la marginile lumii.

Multumim pentru dedicatie permanenta! Multumim pentru slujirea fara precedent!

Ne alaturam celor ce iti doresc din adancul sufletului multa binecuvantare si mult progres in      lucarea de slujire a bisericii Philadelphia!!!

       Fie ca anii care vor veni, sa fie ani plini de binecuvantare atat pentru tine, cat si pentru biserica Philadelphia unde esti chemat sa slujesti!!!

LA MULTI ANI FERICITI!!

Cu toata consideratia,

Rev. Ilie U. Tomuta

Dir. Misiunea Genesis

 

 


 

Florin Cimpean – 16 ani la Philadelphia

Pastorul Senior Florin Cimpean a implinit 16 ani la Biserica Philadelphia din Chicago. Sub conducerea sa, Biserica a devenit o biserica tanara si vibranta, punand accent pe evanghelizare, acordand atentie rugaciunii si inchinarii, puternic implicata in misiune si avand o doctrina sanatoasa. Secretul acestui succes este rezultatul unor calitati de lider innascute si dublate de o munca intensa si sustinuta. Iata cateva explicatii ale succesului:

  • Calitati de lider materializate prin capacitatea de a coordona si colabora cu diverse grupuri de slujire din Biserica Philadelphia: Scoala Duminicala, Tineret, Cor, Fanfara, Formatii de Inchinare, Grupuri de Misiune, Comitet si Slujitori Ordinati.
  • Predicare sustinuta si sistematica a Evangheliei, structurata pe teme anuale si avand o teologie si doctrina sanatoasa.
  • Grija pastorala fata de toti membrii bisericii, manifestand empatie fata de suferintele oamenilor si materializata prin vizite la bolnavi (acasa sau la spital), practicarea rugaciunii si ungerii cu undelemn a celor in suferinta.
  • Continua preocupare fata de promovarea si ridicarea de noi lideri si slujitori in biserica Philadelphia, care sa poata continua activitatea bisericii in dramaticele si dificilele timpuri din secolul douazeci si unu.
  • Puternica abordare a mandatului marii trimiteri prin misiuni pe termen lung sau pe termen scurt prin Genesis, Omnis Tera si Discover Your Mission.
  • Accent pe rugaciune si lucrarea Duhului Sfant prin program saptamanal de rugaciune, staruinte dupa Botezul cu Duhul Sfant si frecvente rugaciuni pentru bolnavi si nevoile bisericii

Pavel Bochian  

Pastor Asistent al bisericii Philadelphia


I congratulate Pastor Florin Cimpean on 16 years of successful pastorate of the Philadelphia Romanian Church of God in Chicago. Faithfulness and consistency are keys to successful pastoral ministry and that has been seen in Pastor Florin’s tenure at Philadelphia.  He has gathered and built a team and has lead with confidence and vision.  He is a great example and has been distinguished in the Church of God as a leader.  Certainly, the best is yet to come as he continues to lead the incredible Philadelphia congregation forward in kingdom building.  In the times of testing, he has stayed the course and I’m confident that the race will continue into the harvest.

Dr. Tony P. Lane

Administrative Bishop – Church of God Romanian Territory


Multe, multe multumiri din partea intregului departament muzical al bisericii Philadelphia, pentru saisprezece ani de slujire dedicata!!!

Ghita Tise

Dir. Departamentul Muzical


Fratele Florin Cimpean, Pastor care face un impact in Biserica Philadelphia. Pastor iubit de copii, Pastor cu o viziune clara privind tanara generatie a bisericii de azi si de maine. Un pastor carea  are dorinta sa vada biserica crescand nu numai in numar dar si in calitate, si intelege ca acest lucru se poate realiza doar cand investesti in tineri si copii.

Pastorul care vrea copii sa simta ca biserica nu este doar a celor adulti ci ca ea apartine si copiilor. Este Pastorul care promoveaza si incurajeaza tabere, excursii, si conventii pentru copii si se ingrijeste sa fie fonduri suficiente pentru orice avem nevoie la scoala Duminicala. Faptul ca el cunoaste pe fiecare copil din biserica inseamna mult pentru ei ca si copii si parintii lor.

Frate Florin, te iubim si esti un exemplu pentru noi si copiii nostrii!!!!

Radu Zdrentan

Dir. Scoala Duminicala  

Va prezentam si un colaj de imagini de la aceasta sarbatoare speciala si binecuvantam pe toti care au participat la acest eveniment deosebit!

8 Octombrie 2017- Botez Nou Testamental

Dupa 25 de ani: Cand Utopia devine Viziune

In urma cu 25 de ani, aveam 22 de ani, eram student la Institutul Teologic Penticostal si eram proaspat casatorit. Eram plin de energie, optimism si vise. Era insa o perioada involburata si tumultuoasa pentru Romania, proaspat iesita din tunelul intunecat al comunismului. Erau framantari politice, invazii cu mineri si slogane care au ramas in istorie ca “Noi muncim, nu gandim” si “Noi nu ne vindem tara!” Dintr-o data libertatea a devenit ceva fascinant si in acelasi timp periculos. Romania era invadata de idei, de produse, de ajutoare, de mizerii si neputinta politica, dar si organizatii religioase, evanghelisti si misionari. Veneau multi in recunoastere sau din curiozitatea pentru a descoperi cum arata o Biserica tocmai iesita din decenii de opresiune si de camuflare fortata dupa cortina de fier. Saracia era lucie si resursele infime, dar din infernul communist aparea o Biserica numeroasa cu un sistem de organizare care imita structurile si stilurile de conducere comuniste. Strainii au descoperit un vast camp de misiune. Veneau tirurile pline de lucururi de second hand si plecau pozele cu conditiiile vitrege din Romania care stimulau compasiunea si generozitarea celor din vest. Evanghelizarile si cruciadele erau in trend, oamenii veneau cu miile sa vada si sa auda americanii care, in sfarsit, au venit dupa o intarziere de o jumatate de secol. Romania arata intr-adevar ca un imens camp de Misiune, o tara care absoarbe rapid resursele care vin din afara, o tara care primeste ajutoarele , banii, resursele si evanghelistii din afara, atata timp cat nu vin cu mana goala. 

Era o perioada de confuzie, dar in acelasi timp de efuziune, de optimism, de dorinta de a schimba si revolutiona Romania ireversibil. Se ridica o noua generatie care va face Biserica din Romania sa conteze in noua Romanie democratica. In tot ce se facea, parca era o doza de inocenta, naivitate, credulitate si patriotism infantil.

Imi amintesc perfect. Eram un tanar rebel, cu ambitii revolutionare, cu viziune cutezatoare si cu siguranta indestructibila a chemarii divine. Era in toamna anului 1992. Eram student in anul III si lucram part-time ca secretar al Seminarului, cand rectorul de atunci, pastorul Trandafir Sandru m-a trimis la aeroport sa mai astept un american. Ne-am dezmeticit, era inflatie de americani. L-am intrebat intr-o doara “Ce fac cu el…, cu americanul?” “Faci ce vrei!” mi-a zis transant. Asa am facut. I-am luat de la aeroport (ca era impreuna cu sotia) si i-am dus acasa la noi in apartamentul intunecos pe care-l inchiriasem si le-am servit prima mancare autentic romaneasca, mamaliga cu branza. Cuplul acesta simpatic, volubil si ciudat era Cameron si Marvel Wilson. Printre dumicati de mamaliga cu telemea din piata mi-a spus clar, fara echivoc care este chemarea lui in Romania: sa trezeasca uriasul adormit pentru misiunea mondiala. Pe masura ce ascultam, imaginea primea un contur socant, neasteptat, dar fascinant si clar. Biserica penticostala din Romania este cea mai mare din Europa. Este un urias adormit care are potentialul de a deveni o Biserica ce trimite misionari. “Trimite unde?” am intrebat, “in Oltenia, in Dobrogea, unde?” “Pana la marginile indepartate ale pamantului”, mi-a spus. “O utopie” mi-am zis. Timp de 3 saptamani am calatorit cu ei in jurul Romaniei ascultand la acea poveste de zeci ori. Si de zeci de ori am auzit raspunsul direct sau subinteles “Utopie!” “Care sunt argumentele?” l-am intrebat. Le-a enumerate fara ezitare: pozitia geografica strategica a Romaniei, distribuirea diasporei romane, dimensiunea numerica a bisericii penticostale, capacitatea de-a indura dificultati mari si de a trai cu putine resurse dupa 50 de ani de privatiuni comuniste, educatia si capacitatea lingvistica a romanilor si, evident, planul lui Dumnezeu. “Am un vis” spunea Cameron, “ca zeci de misionari romani, chiar sute, vor pleca pana la marginile pamantului sa duca evanghelia, sprijiniti financiar in totalitate de Biserica romana.” Erau un vis a unui visator cu ochii deschisi. cam book

Anul acesta am participat la ultima conferinta de misiune RoMisCon (fondata de Cameron) unde am avut ca niciodata sentimentul ca visul devine realitate, ca visul, UTOPIA de fapt devine o VIZIUNE. Fostul urias adormit este acum trezit de chemarea misiunii, de strigatul disperat al constiintei celor ce n-au auzit de Christos. Zeci de misionari slujesc in zone strategice si zone periculoase. Tineri extrem de pregatiti slujesc in jurul lumii, iar altii se pregatesc pentru a deveni misionari de cariera. Bisericile mari si mici isi deschid inima si incep sa viseze Visul lui Dumnezeu pentru umanitate. Organizatii misionare isi unesc eforturile cu scopul misiunii mondiale. Resursele financiare incep sa curga insotite de binecuvantari. Biserica Penticostala devine o Biserica care trimite misionari. Exista o efervescenta, un tempo, o directie, cred, ireversibila. Cand Biserica binecuvinteaza prin Misiune, Romania va experimenta un nou sezon de binecuvantare, de transformare. Pentru mine, e clar, ca dupa 25 de ani, Utopia devine Viziune.

romiscon

Dumnezeu Promite si …Produce!

E imposibil sa traim fara promisiuni, deoarece promisiunile sunt combustibil indispensabil pentru speranta umana. Ce este de fapt o Promisiune? Mai intai este o declaratie de intentie de a realiza ceva pozitiv. Este opusul amenintarii care exprima o intentie de a face ceva negativ. Promisiunea este de asemenea o asigurare ca un anumit lucru se va intampla in viitor. Este deci, o infuzie de speranta care  ilumineaza orizontul aspiratiilor umane. Nu in ultimul rand, o promisiune este un juramant, o declaratie legala care implica responsabilitatea celui ce promite. Cuvantul “Promit” este incarcat cu putere semantica si pragmatica. Este un cuvant pe care-l folosim adesea. E pe buzele mirilor care-si unesc destinele, in gura parintilor care-si incurajeaza copiii, pe limba copiilor care-si cuceresc parintii, in vocea oamenilor de afaceri care anticipeaza profitul, in gura liderilor religiosi care apeleaza la inimile oamenilor, a sportivilor si artistilor care aprind imaginatia fanilor si a politicienilor care manipuleaza naivitatea alegatorilor. Toti am facut promisiuni si toti am incalcat promisiuni. Fiecare promisiune incalcata este un atentat la speranta. Promisiunile incalcate produc dezamagire, indoiala, neincredere, durere, tradare, vinovatie si regrete.

Image result for promise pictures

Traim parca in societatea promisiunilor incalcate. Politicienii ne trateaza cu cinism. Una promit si alta fac. Rata divortului este in expansiune deoarece promisiunile nu mai au valoarea unui legamant. America, statele si municipalitatile sunt ingropate in datorii insurmontabile pentru ca s-au facut promisiuni false, fara baza in realitate. Religia alimenteaza setea de speranta si semnificatie a oamenilor cu promisiuni ireale. Promisiuni incalcate peste tot.

Trebuie sa marturisesc ca eu insumi n-am inplinit promisiuni pe care le-am facut cu superficialitate sau din mandrie. De fapt, nu stiu nici un om care sa-si fi tinut toate promisiunile. Niciunul macar! Promisiuni neimplinite, sperante naruite!

Totusi, pe cand era sa disper, mi-am amintit de o persoana care isi tine toate promisiunile. Toate! Mii de promisiuni implinite la timp, cu exactitate. Mi se lumineaza fata. Zambesc. Ochii mi se umplu de speranta. Da, Dumnezeu isi implineste toate toate promisiunile. In Biblie sunt mii de promisiuni. E greu de spus cate exact, dar cert este ca pentru fiecare zi, exista cel putin o promisiune divina care devine o infuzie de speranta.

Recent, am studiat un pasaj din mirabila Epistola catre Evrei. Mai exact capitolul 6, pericopa finala (versetele 10-20). Aici am redescoperit secretul promisiunilor lui Dumnezeu. Pe ce se bazeaza promisiunile lui Dumnezeu? Nu e nevoie de prelegeri teologice pentru a complica lucrurile. O prezentare simpla si sumara este suficienta.

Image result for God's promise pictures

Promisiunile lui Dumnezeu se bazeaza pe Caracterul Lui. “Dumnezeu nu poate sa minta” enunta Scriptura. Aici este problema umanitatii. Toti suntem tentati de neadevar, prin comitere sau omitere. Este un lucru imposibil pentru Dumnezeu. E in caracterul lui perfect din care izvorasc promisiunile divine.

Promisiunile lui Dumnezeu se bazeaza pe Cuvantul lui Dumnezeu. Pe Dumnezeu i-l poti crede pe cuvant. Cu el n-ai nevoie de contracte scrise destept de cei mai buni avocati. Promisiunile lui nu au note de subsol invizibile. Din eternitate in eternitate Cuvantul lui este da si amin.

Promisiunile lui Dumnezeu se bazeaza pe Reputatia lui Dumnezeu. Reputatia lui Dumnezeu este Gloria lui. Experientele trecutului vorbesc despre posibilitatile viitorului. Dumnezeu are un record istoric impecabil, perfect. Promisiunile implinite sunt garantia implinirii promisiunilor lui.

Promisiunile lui Dumnezeu se bazeaza pe Dreptatea lui Dumnezeu. Exista o implicatie juridica in fiecare  promisiune divina. Biblia spune ca in suportul promisiunilor lui, “Dumnezeu a venit cu juramant”. Pentru Dumnezeu, fiecare promisiune este un jurmanat. Si un lucru e sigur, Dumnezeu nu comite sperjur.

Promisiunile lui Dumnezeu se bazeaza pe Bunatatea lui Dumnezeu. Pentru ca, in esenta, Dumnezeu este bun, el nu pronunta amenintari, ci promisiuni care sunt incarcate cu bunatate. E ceva incredibil de dulce si bun in fiecare promisiune divina.

Promisiunile lui Dumnezeu se bazeaza pe Puterea lui Dumnezeu. Stiti de ce uneori noi incalcam promisiunile facute? Pentru ca nu avem abilitatea de a le indeplini. Uneori promisiunile noastre sunt atat de nerealiste incat nu avem capacitatea intelectuala, abilitatea materiala, forta mentala si puterea volitionala pentru a le implini. La Dumnezeu nu exista promisiuni nerealiste. El detine “toata puterea in cer si pe pamant” pentru a implini orice promisiune.

Promisiunile lui Dumnezeu se bazeaza pe Fiul Sau, Isus Christos. El este cea mai mare promisiune. Christos este garantorul promisiunilor lui Dumnezeu. Promisiunile lui Dumnezeu nu se bazeaza pe meritele noastre, ci pe meritul lui Christos. Din acest fapt istoric si teologic vine linistea noastra existentiala in ce priveste promisiunile lui Dumnezeu.

In lumea asta disperata cu putem sa beneficiem de Promisiunile lui Dumnezeu? Din nou, in mod practic, va invit la patru pasi simpli:

1.     Cunoaste Promisiunile lui Dumnezeu. Cum le cunosti? Citeste Scriptura. Descopera frumusetea promisiunilor lui.

2.     Crede Promisiunile lui Dumnezeu. Nu este sufficient sa le cunosti mental, sa faci o lista de promisiuni pe care sa le pui pe usa frigiderului sau intru-un chenar pe perete. E important sa crezi. Atunci ele sunt activate.

3.     Consuma Promisiunile lui Dumnezeu. Cunoaste-le, crede-le si savureaza-le. Umpleti mintea si inima cu ele. Elimina promisiunile false din diferite domenii si inlocuiestel-e cu promisiunile lui Dumnezeu. Personal, am invatat ca in in fiecare zi sa gasesc o promisiune divina care sa devina motto-ul zilei. O promisiune ce devine muzica mintii si ritmul inimii. Promisiunile lui Dumnezeu sunt dulci, zemoase si grase, insa in acelasi perfect sanatoase. Te tin in forma spirituala, mentala, psihica si emotionala.

4.     Conteaza pe Promisiunile lui Dumnezeu. Poti conta pe ele! Asteapta-le! Daca intarzie, asteapta, se vor implini negresit. Asteptarea devine speranta si speranta anticipare, iar anticiparea se va consuma in implinirea promisiunilor.

Intr-o lume a promisiunilor incalcate, Promit ca “nu exista perna mai comfortabila decat promisiunile lui Dumnezeu” cum se exprima un autor necunoscut.

Fiti Atenti la Fundatie!

Fiţi atenţi la fundaţie!

De aceea, pe oricine aude aceste cuvinte ale Mele, şi le face îl voi asemăna cu un om cu judecată care şi-a zidit casa pe stâncă. A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă. Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele, şi nu le face, va fi asemănat cu un om nechibzuit care şi-a zidit casa pe nisip. A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au izbit în casa aceea; ea s-a prăbuşit, şi prăbuşirea i-a fost mare (Matei 7.24-27).

Image result for crooked foundation pictures

Educaţia este absolut necesară şi importantă. Teologia este fundamentală. Însă extrem de importantă este fundaţia pe care o formaţi aici, la Institutul Teologic Penticostal din Bucureşti. Personal, am făcut destul de multă şcoală şi pe măsură ce am mers la diferite şcoli, mai ales printre străini, printre teologi, am apreciat tot mai mult fundaţia pe care mi-am format-o aici, la ITP, şi am realizat că fundaţia este …fundamentală! Mântuitorul încheie Predica de pe munte cu o pildă, casa zidită pe stâncă, o ilustraţie din domeniul construcţiilor, rezumând acest adevărat seminar de trăire creştină prin sublinierea importanţei fundaţiei, care este esenţială pentru orice construcţie, revelată în această predică prin patru laturi din care este compusă.

Prima latură este caracterul. În Predica de pe Munte, Mântuitorul stabileşte că această latură, caracterul, este absolut importantă pentru orice credincios şi cu atât mai mult pentru slujitori. Caracterul este o latură fundamentală pentru slujirea noastră, este mai important decât educaţia, talentul şi diplomele pe care le avem. Sunt foarte mulţi lideri care au devenit personaje într-o dramă existenţială şi probabil că sunt oameni fără caracter. De foarte multe ori ne lăsăm unşi cu ceară în lumea în care trăim, de adulaţiile oamenilor, de popularitate, de influenţele lumii.

Cuvântul sincer în limba română şi în orice altă limbă vine din latină, de la două cuvinte: sine cera (fără ceară). Ştiţi ce se întâmpla în vechime cu statuile care erau imperfecte? Erau corectate, „perfecţionate” cu ceară, însă atunci când ceara se topea, datorită căldurii, imperfecţiunile ieşeau la iveală. Asta se întâmplă cu mulţi oameni care sunt „ceruiţi”. Sub presiune carentele de caracter ies in evidenta. Ca oameni ai lui Dumnezeu, noi trebuie să apreciem mai mult caracterul, decât talentul sau educaţia.

Îmi amintesc de o întâmplare din 1994, când eram proaspăt sosit în SUA şi conducerea Cultului Penticostal a vizitat o bisericuţă română de acolo. Acea bisericuţă nu avea păstor, doar un conducător. Acesta, bine intenţionat, a vrut să prezinte apreciativ pe fraţii din conducerea cultului şi ridicându-se în picioare a spus: „Fraţi şi surori, avem aici conducerea Cultului Penticostal, nişte oameni speciali ai lui Dumnezeu, oameni folosiţi de Dumnezeu. Uitaţi-vă la dânşii, sunt unşi cu toate alifiile.” Adunarea a început să zâmbească, fiindcă expresia „uns cu toate alifiile” are un sens pozitiv, însemnând „a fi trecut prin multe” sau „a avea o mare experienţă de viaţă”, dar are şi un sens negativ, mai cunoscut, însemnând „a fi abil, viclean”. Bineînţeles că fratele nu a vrut să spună ce s-a înţeles, dar este teribil când noi, oamenii lui Dumnezeu …suntem unşi cu toate alifiile. Dumnezeu ne cheamă să fim oameni de caracter, oameni integri.

Un autor american spunea: „Noi pregătim pe lideri pentru cădere, dacă îi încurajăm să vadă ce ar putea realiza, mai înainte de a înţelege ce persoană trebuie să fie.” Asta este o mare problemă astăzi, că punem accent pe talent, pe educaţie, pe diplome şi nu pe caracter.

Prima parte a Predicii de pe Munte vorbeşte despre caracterul creştin şi este prima parte unghiulară.

A doua latură este moralitatea. În Predica de pe Munte, Domnul Isus vorbeşte foarte mult şi foarte direct despre moralitate. În lumea seculară şi profesională de astăzi poţi să fi etic şi, în acelaşi timp, …imoral. Oamenii pot să respecte legile statului şi să încalce legile lui Dumnezeu, devenind astfel complet imorali. Acesta este un pericol extrem de mare pentru lideri, dar şi pentru toţi credincioşii. Noi trebuie să susţinem moralitatea creştină, trebuie să fim oameni morali în acest sens. Bătrânii noştri au înţeles asta. Îmi amintesc de timpul când eram student şi pastorul Trandafir Sandru le amintea studenţilor mereu şi mereu ceva important. Lângă internatul nostru era un cămin de studente, care ne salutau de la fereastră, fluturând din mână. Erau fete frumoase, iar fratele Trandafir le amintea mereu studenţilor: „Aveţi grijă cu studentele acelea!” La un moment dat, unul dintre colegi i-a spus: „Frate Trandafir, de ce ne jigneşti, noi suntem oameni însuraţi, suntem viitori pastori. Nu aveţi încredere în noi?” Şi fratele Trandafir a răspuns: „Băieţi, am toată încrederea în voi, dar n-am încredere în diavol.”

Avem încredere în toţi lucrătorii, în toţi liderii, dar nu trebuie să avem încredere în diavolul, care ne ispiteşte şi care aduce tot felul de situaţii în viaţa credinciosului. De aceea, moralitatea este o latură extrem de importantă a vieţii noastre şi a misiunii pe care o facem.

A treia latură o reprezintă relaţiile. Dacă citiţi cu atenţie Predica de pe Munte, veţi fi uimiţi de modul incredibil în care sunt prezentate relaţiile, modul în care trebuie să interacţionăm cu ceilalţi oameni, dar şi, mai ales, cu Dumnezeu. Astăzi, mulţi slujitori le predică oamenilor fără să vorbească mai întâi cu Dumnezeu, ca să dezvolte, să cultive o relaţie personală cu El.

Ca pastor, recunosc că tendinţa mea este să studiez biblia profesional. Mereu am în cap o predică, un seminar şi sunt tentat să investesc foarte mult timp în aceste lucruri, în lucrurile profesioniste pe care le fac. Probabil că mulţi slujitori sunt în aceeaşi situaţie, trăind sub imperiul urgenţei. Mereu sunt lucruri urgente care apar în viaţa noastră şi nu avem timp să investim în relaţia noastră cu Dumnezeu, care este definitorie pentru slujirea noastră şi apoi în celelalte relaţii, de familie, sociale etc.

Ca lucrători, relaţia în familie este foarte importantă şi vreau să dau un sfat pentru tinerii care sunt necăsătoriţi. Mai bine rămâneţi ca Pavel, decât să vă căsătoriţi şi să vă neglijaţi familiile! Am avut un mentor, un om special al lui Dumnezeu, pastorul Galiş, fondatorul bisericii noastre. O parte dintre cărţile sale au fost donate aici, la biblioteca Institutului Teologic Penticostal, după ce murit, în urmă cu 5 ani. Am avut o relaţie foarte strânsă cu dânsul, pentru că aveam vârsta băiatului lui care a murit datorită unei supradoze de droguri şi mă considera ca şi copilul lui. Pe patul de moarte, mi-a spus ceva foarte important pentru mine: „N-am multe regrete în viaţă, am slujit Domnului, m-am sacrificat pentru biserică, pentru lucrarea lui Dumnezeu. Un singur regret am, că n-am investit mai mult în familia mea.” Vreau să spun celor care sunteţi lucrători, puteţi să câştigaţi tot pământul, dar dacă vă pierdeţi familia, sunteţi nenorociţi. Ca lucrători, ca lideri noi trebuie să avem la baza fundaţiei noastre relaţii bine puse la punct. Nu suntem chemaţi să trăim în izolare, Dumnezeu ne-a chemat să trăim în interdependenţă, să ne corectăm unul pe altul, să lucrăm toţi împreună. Relaţiile pe care le dezvoltăm sunt absolut importante, de aceea mă bucur văzând relaţiile care se creează aici, la ITP, lucrul acesta este de o importanţă vitală.

Ultima latură din fundaţia noastră este misiunea. Noi vrem să învăţăm, cumpărăm cărţi, vrem să ştim cât mai multe lucruri, să avem o teologie cât mai profundă, cât mai elevată, mai sofisticată, dar niciodată nu trebuie să scăpăm din vedere misiunea pe care ne-a dat-o Dumnezeu, ceea ce Dumnezeu ne cere fiecăruia să facem. De foarte multe ori facem teologie fără nicio perspectivă practică. Eu am învăţat singur din Scriptură: Evanghelia salvează, emancipează şi civilizează. Noi trebuie să avem în mod constant în vedere lucrul acesta. Nu formaţi în şcoală doar oameni care gândesc pentru ei, pentru faimă, ci formaţi oameni care gândesc pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Dragi profesori, nu învăţaţi studenţii să-şi formeze viziunea lor, ci să descopere viziunea lui Dumnezeu pentru ei, şi cum să implementeze această viziune.

Un autor spunea în felul următor: „Isus a luat 12 oameni simpli şi i-a transformat în promotorii celei mai avansate civilizaţii”. Asta a făcut Dumnezeu. Oriunde mă duc pe câmpul de misiune, descopăr că, acolo unde pătrunde Evanghelia adevărată, oamenii sunt salvaţi, sunt emancipaţi, sunt civilizaţi. Noi suntem chemaţi pentru misiune.

Nu uitaţi că orice fundaţie este testată. Au căzut şi cad lideri mari, oameni ai lui Dumnezeu care au făcut o lucrare absolut incredibilă, cu un impact fabulos. Ştiţi de ce cad? Pentru că n-au fost atenţi la fundaţie. S-a întâmplat ceva cu fundaţia respectivă. Unii au construit fără să aibă o fundaţie solidă. Şi ajung oamenii, aşa cum spune Cuvântul aici, să se prăbuşească.

Textul nostru spune că orice fundaţie este testată. Mai întâi vin ploile. Simbolic, pentru mine, ploaia este testul cotidian, obişnuinţa, rutina, conflictele, treaba de fiecare zi pe care o facem, care ne fură frumuseţea şi rămânem doar cu pragmatismul. În viaţa fiecărui lucrător, a fiecărui om există acest test cotidian. Mulţi dintre noi ne-am plafonat şi este o ofensă înaintea lui Dumnezeu ca cei mai importanţi oameni din lumea aceasta, chemaţi la slujire de Creatorul Universului, să fie nişte oameni plafonaţi.

În al doilea rând, aici se vorbeşte despre şuvoaie. Pe acestea le văd simbolic ca nişte curente fundamentale care sunt în lumea noastră. Toţi suntem afectaţi de asta. Uneori, în special în lumea academică, în lumea teologică, să ştiţi că suntem furaţi cu gândul de tot ce auzim şi ni se pare grozav. Aici mă refer la tot felul de curente şi voi menţiona câteva: umanismul, materialismul, secularismul, postmodernismul şi altele. Sunt idei grozave, şi aceste curente lovesc mai ales în minţile tinerilor, a celor care se ridică acum şi este un mare pericol când vin aceste teste.

În al treilea rând, vânturile. Aşa numesc eu crizele vieţii. Fiecare de aici avem crize în viaţă şi în slujire, iar crizele care vin în viaţa noastră, problemele, încearcă să ne doboare, să distrugă fundaţia pe care o avem, iar noi, chiar dacă suntem oameni ai lui Dumnezeu, riscăm să ne prăbuşim, dacă nu veghem şi nu ne punem nădejdea în ajutorul şi în harul lui Dumnezeu!

Image result for crooked foundation pictures

Sfatul meu pentru noi toţi: profesori, pastori, tineri studenţi, dar şi simpli credincioşi este acesta: Fiţi atenţi la fundaţie! şi Dumnezeu să ne ajute la aceasta. Amin!

Pastor FLORIN CÎMPEAN,

Biserica Penticostală Philadelphia,

Chicago, SUA

 

Mesaj la aniversarea de 40 de ani a ITP Bucureşti

O Noua Generatie ITP Echipata pentru Slujire

Duminica, Iunie 11, 2017, la Biserica Betel din Bucuresti, a avut loc Festivitatea de Absolvire a Institutului Teologic Penticostal. A fost un serviciu festiv, insa in acelasi timp incarcat cu emotie. 35 de studenti din 3 programe diferite au ajuns la destinatia unei calatorii academice transformatoare. Studentii din programul de zi si din cel cu frecventa redusa au incheiat 4 ani de studiu intens. In premiera, a absolvit si prima promotie de masteranzi a ITP.

Photos Credit: Adrian PuscasImage may contain: 18 people, people smiling, people standing

Serviciul a inceput cu un cuvant de bun venit din partea rectorului Pastor Dr. Ioan Brie, apoi a continuat cu un timp de rugaciune condus de absolventii Daniel Bondalici (licenta) si Mihai Creta (master). Au urmat apoi alocutiuni prezentate de studenti reprezentati ai celor 3 grupe: Laviniu Popa (zi), Felix Seulea ( frecventa redusa) si Marius Livanu (master). Un element inedit a fost faptul ca in promotia de studenti cu frecventa redusa a absolvit si profesorul universitar Dorel Hoza (decan Facultatea de Horticultura), care, dupa ce s-a convertit, a ales sa studieze teologia timp de 4 ani pentru a-si forma o baza teologica solida. Profesorul Hoza a rostit, de asemenea, o alocutiune.

In numele corpului profesoral au avut scurte cuvantari Pastor Dr. Ciprian Terinte (director program master) si Dr. Ciprian Balaban (director departament Teologie Pastorala).  Mesajele studentilor si ale profesorilor au fost intercalate de numeroase cantece si de un cuvant de salut adus de Alin Ilas, presedinte ITP Mission din Sacramento, USA.

A urmat apoi mesajul festivitatii prezentat de pastorul Florin T. Cimpean, din Chicago, cu titlul “Daca Dragoste nu e, Nimic nu e”, inspirat din dialogul dintre Domnul Isus si apostolul Petru, consemnat in Ioan 21:15:19. Dupa mesaj, rectorul Brie, decanul Romulus Ganea si profesorii Terinte si E. Contac au inmanat studentilor certificatele de absolvire. Rugaciunile de consacrare si binecuvantare au fost rostite de pastorii Florin Cimpean si Stefan Ivan (pastorul local).

Image may contain: 5 people, people standing

In ogorul evangheliei, o noua generatie de slujitori echipati sunt gata sa contribuie la expansiunea imparatiei lui Dumnezeu.