Un Blog despre spiritualitatea si etosul evanghelic

Cine va Pravali Piatra ca sa-l vedem pe Isus?

Acum cand dupa aceasta iarna interminabila si friguroasa, sarbatorim cu atmosfera de primavara sarbatoarea minunata a Pastelui, suntem chemati sa meditam la semnificatia invierii. Pastele este sarbatoarea cea mai importanta in crestinism, mai fundamentala decat cea a Nasterii. Este natural si uman ca sa ne nastem, este insa divin si supranatural sa inviem. De aceea adversarii lui Christos nu au probleme sa accepte intratrea lui Christos in istorie prin nastere, insa au dificultate sa accepte premisele re-intrarii Lui in eternitate prin inviere.

La aceasta sarbatoare unii oameni vor face un efort in plus sa mearga la biserica, vor fi mai sensibili la experiente spirituale, mai dispusi sa accepte o invitatie la biserica si Christos. Chiar si anotimpul Pastelui este mai propice pentru renastere asa cum in natura totul renaste, revine la viata. Este o oportunitate extraordinara ca oamenii sa vina la Isus.

Exista insa o dilema. Asa cum femeile care mergeau la Isus erau confruntate cu intrebarea: “Cine va pravali piatra?”. Cine-l va face pe Isus accesibil? Cine va da piatra la o parte pentru ca oamenii sa poata experimenta miracolul invierii? Care sunt cateva pietre mari, colosale care-l ascund pe Isus de ochii oamenilor?

Mai intai, este Piatra Indiferentei. Multi crestini is vad de treaba lor, de pregatiri, de mese, de vopsit oua, de taiat miei si de fastul sarbatorii fara sa le pese de cei care nu-l cunosc inca pe Isus. Indiferenti si lipsiti de compasiune sarbatorim desfasurare dramei divine. Cine va avea compasiunea si curajul sa invite la biserica o ruda, un vecin, un prieten, un coleg sau un strain care inca n-a experimentat puterea invierii? Cine va pravali piatra indiferentei? Femeile care au experimentat invierea au alergat in graba sa-I invite si pe altii sa experimenteze acelasi lucru. Si daca oamenii vin in biserica, cum o sa realize ca Isus nu mai este in mormant ci in biserica, cand noi crestinii suntem adesea apatici, lipsiti de enuziasm, plictisiti si blazati? Apatia noastra denota indiferenta fata de cel invitat din morti. Daca intr-adevar, am experimentat puterea invierii Lui si Isus este prezent in inimile noastre, veniti sa dam piatra indiferentei la o parte si aceasta sarbatoare a invierii sa ne motiveze pentru a fi pasionati pentru mantuirea celor pierduti.

In al doilea rand, este Piatra Religiei. Oamenii religiosi ai zilei l-au blocat cu piatra pe Isus in mormant. Au indeplinit toate canoanele religioase. Au pregatit trupul lui Isus pentru mormant, nu pentru inviere. E mult mai usor sa ai de a face cu un Isus mort, decat cu un Isus viu. Realitatea este ca adesea religia crestina i-l ascunde pe Isus in traditiile si obiceiurile ei, in liturgii si programe complexe, in teologii si doctrine sofisticate, astfel incat Isus este din ce in ce mai putin vizibil. Biserici si denominatii intregi isi etaleaza tot mai mult religia si minimalizeaza prezenta lui Isus. Nici nu mai realizeaza ca Isus nu mai este acolo, au ramas doar fasiile de panza care au inca forma trupului sau. Tragedia este ca religia crestina poate functiona fara Christos, de aceea sunt biserici care se dezic de EL. Suntem tentati sa invitam pe oamenii la religia noastra si nu la Isus, iar oamenii nu-l mai vad pe Christos, ci vad religia noastra care a devenit o piatra de poticnire. Cine va pravali piatra religiei ca oamenii sa poata veni la Isus?

In final, este Piatra Necredintei. Traim intr-o lume care devine din ce in ce mai sceptica si agnostica. Desi Invierea poate fi demonstrata istoric si empiric, in analiza finala, invierea este de domeniul credintei. Desi ucenicii au primit promisiunea invierii lui Isus, ei s-au dus la mormant pentru un Isus mort, nu pentru un Isus care trebuia sa invie. Indoiala, frica, spaima si necredinta reprezinta o piatra care trebuie pravalita. Piatra aceasta a necredintei a trebuit pravalita pentru ca ucenicii sa poata experimenta puterea invierii lui Christos. Ca si apostolul Toma, suferim si noi adesea de simptomele indoielii si necredintei. Intelectual acceptam ce spune Scriptura si chiar afirmam acest crez. Dar Christos cel inviat nu este doar o chestiune de crez, ci de credinta, de experienta. El, cel inviat, vine la noi in mijlocul crizelor noastre, el transforma, mantuie, vindeca, face minuni, se reveleaza pe sine si ne aduce pace. Oamenii trebuie sa vada in biserica Gloria lui Isus ca sa fie activata credinta lor. Veniti pravalim piatra necredintei pentru a experimenta puterea invierii lui. Toti crestinii vor spune la aceasta sarbatoare “Christos A Inviat!”. Dar invierea nu este doar un eveniment istoric, ci si o realitate prezenta, de aceea cei care cred pot canta “Isus cel Inviat e astazi printre noi!” Cine va pravali piatra ca sa-l vedem pe Isus?

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: